Alternative content






Despre legea nr. 298/2004, de modificare si completare a legii nr. 192/2001, republicata

Dupa cum sper sa nu se fi uitat, Legea nr. 192/2001 s-a nascut greu si cu marele handicap de a fi fost tributara intereselor unor piscicultori si ale unor parlamentari preocupati mai mult de exploatarea fondului piscicol īn interes privat si personal, decāt de protectia acestui bun public, īn interes national.

Conceputa īntr-o prima forma īn anii 1994-1995, de catre reprezentantii pescarilor sportivi din Romānia, si īnaintata Parlamentului Romāniei īn 1996, prin grija conducerii executive a A.G.V.P.S., a fost promovata tārziu īn Comisia de Specialitate a Parlamentului Romāniei, īn perioada 1996-2000, de catre un grup de piscicultori interesati, sub mai multe variante. Ultima varianta de compromis, "negociata" īntre unii deputati si unii piscicultori interesati de "privatizarea" fondului piscicol, a ajuns īn dezbaterea Parlamentului Romāniei de-abia īn anul 2000. Īn continuare, trecerea prin Parlament, īn aceasta forma remodelata, nu a mai īntāmpinat practic nici o rezistenta.

Pentru ca la vremea respectiva s-a considerat ca o varianta de lege mai putin buna este mai favorabila gestionarii fondului piscicol decāt o lege buna cazuta īn desuetudine, asadar decāt "fara de lege", s-a acceptat compromisul de a da o māna de ajutor piscicultorilor interesati, mai ales fiindca proiectul de lege tinea seama de unele dintre cerintele pescarilor sportivi.

S-a mizat si s-a sperat, pe buna dreptate, ca va putea fi mai usor de modificat ai de completat legea noua, īn sensul īmbunatatirii ei, decāt sa fie īntārziata aparitia sa pāna la definitivarea unei forme unanim acceptate.

N-a fost sa fie īnsa asa decāt la prima modificare si completare a Legii nr. 192/2001, devenita operanta prin publicarea ei īn M.O. nr. 627 din 2 sept. 2003.

Īn anul 2004, sub motivatia alinierii prevederilor acestei legi la aquis-ul comunitar, Legea nr. 192/2001, republicata īn 2003, a suferit īnca o modificare, a treia īn trei ani consecutivi. De aceasta data, modificarea, care n-a tinut seama de propunerile reprezentantilor pescarilor sportivi din Romānia, s-a dovedit cel putin neinspirata. Īn noua forma, care a intrat īn vigoare la 3 zile de la data publicarii ei, deoarece nu s-a stabilit nici un termen īn acest sens, legea īn discutie este cu totul si cu totul nefavorabila protectiei fondului piscicol, mai ales a celui natural din apele interioare, colinare si de ses, din Dunare si din Delta Dunarii.

Mai multe prevederi conduc la o astfel de concluzie si la aprecierea, facuta public, ca aceasta lege reprezinta triumful mafiei instaurate īn domeniul exploatarii fondului piscicol din apele naturale, colinare si de ses, īn fata pescarilor sportivi si a reprezentantilor acestora. Nu avem motive sa credem ca ar fi altfel.

Prevederile la care facem referire privesc:

renuntarea la interdictia de a se pescui cu unelte din plasa si pripoane īn apele colinare si de ses; interdictia ramāne valabila, īn noua forma a legii, doar pentru apele de munte;
lasarea fondului piscicol din apele colinare si de ses practic fara paza, prin renuntarea la serviciile efectuate īn acest sens de cei peste 1.500 de paznici echipati corespunzator si īnarmati ai asociatiilor afiliate la A.G.V.P.S., precum si la ajutorul dat permanent si operativ de catre organele competente de politie; de asemenea, prin renuntarea la ajutorul Garzii Nationale de Mediu, al corpului de paza al C.N.A.F.P., al corpului de paza al A.R.B.D.D. etc.; īn viitor, contraventii vor īncheia, conform prevederilor noii legii, doar inspectorii piscicoli din cadrul M.A.P.D.R., īn prezent unul la 5-6 judete, iar īn viitor, probabil 4-5 īn fiecare judet; īn ceea ce ne priveste, constatam ca s-a renuntat la paza cea mai eficienta, care nu antrena nici un fel de cheltuieli publice, pentru o paza cu totul insuficienta, asigurata de maximum 100 de persoane retribuite din bugetul public īn acest scop;
sanctionarea infractiunilor cu exagerat de multa blāndete, comparativ cu prevederile legii nemodificate; īn baza noii legi, privarea de libertate nu mai este riscata, indiferent de gravitatea braconajului (cu explozibil, cu curent electric, cu substante toxice, cu gaz metan etc.);
trecerea unor infractiuni īn categoria contravetaii si greseli grave de redactare, de asemenea īn favoarea braconierilor; de exemplu, confiscarea pestelui braconat va fi posibila daca sunt īndeplinite cumulativ 3 conditii: pestele a fost prins ilegal, daca se transporta fara acte si daca este comercializat ilegal; schimbarea conjunctiei sau cu si din prevederea legala initiala face aproape imposibila confiscarea pestelui braconat, transportat sau vāndut ilegal;
prin prevederile noii legi se sanctioneaza doar cu amenda, maximum penala, folosirea unor echipamente periculoase pentru fondul piscicol (aparate electrice, plase monofilament etc.), detinerea si comercializarea unor astfel de echipamente interzise la pescuit nu se sanctioneaza īn nici un fel, ci doar folosirea (prinderea demonstrata, nu fapta);
prin prevederile noii legi, pescuitul īn timpul noptii ramāne interzis fara exceptie, contrar propunerilor noastre, iar lostrita se poate pescui doar cu momeli artificiale, ceea ce ar fi catastrofal pentru protectia sa.
Nu are sens sa mai detaliem si alte involutii evidente ale prevederilor legii īn noua forma, care a lasat fara obiectul muncii, din acest punct de vedere, si procurorii si judecatorii. Cei interesati sa aprofundeze si alte involutii, o pot face īn mod concret, la o simpla lecturare a legii.

Afirmam cu toata convingerea, ca toti gestionarii fondului piscicol sunt īngroziti, īnca de pe acum, de haosul si braconajul care se vor instaura treptat, nu foarte tārziu, īn activitatea de exploatare durabila a fondului piscicol.

Gestionarii fondului piscicol preluat īn exploatare durabila, desi au corpuri eficiente de paza proprie sau īnchiriata, se vad pusi īn situatia de a nu mai putea aplica contraventii īntr-o perioada īn care alte forme de paza eficienta, nu mai sunt posibile. De asemenea, se vad īn situatia de nu mai putea apela la ajutorul organelor competente de politie, la personalul Garzii Nationale de Mediu si al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol deoarece si aceste organisme au fost lipsite de posibilitatea sanctionarii contravenientilor.

Chiar daca nu s-a dorit asa, prin adaptarea legii noastre la aquis-ul comunitar, sub directa īndrumare a unor consilieri spanioli, aceasta a iesit cum nu se poate mai defavorabila protectiei fondului piscicol si mai favorabila mafiei care s-a īmbogatit pe seama exploatarii ilegale a fondului piscicol national. Si aceasta fiindca reprezentantii M.A.P.D.R. si poate ai Guvernului Romāniei care au conceput proiectul de modificare si completare a Legii nr. 192/21996 republicata, nu s-au consultat decāt de forma cu reprezentantii societatii civile interesate īn domeniu, prefacāndu-se doar ca tin seama de Conventia de la Aarhus, la care tara noastra a aderat. Si fiindca parlamentarii pescari sportivi din Comisia de agricultura, silvicultura si sistematizarea teritoriului, precum si cei din Parlamentul Romāniei, pe care s-a contat ca vor lua parte activ la dezbateri, ori au fost absenti, ori n-au īnteles ce voteaza, ori au fost interesati personal sa se voteze o lege incorecta.

Ce mai putem face acuma, mai putem conta pe initiatorii acestor modificari si completari de lege si pe parlamentarii pescari sportivi pentru īndreptarea printr-o alta modificare a legii greselile comise? Dar pe cei alesi dintre acestia īn organele de conducere ale organizatiilor afiliate si ale A.G.V.P.S.?

Eu cred ca nu. Ar fi poate mai onorabil sa-si dea demisia din functiile īn care au fost alesi, motivat de lipsa de atentie sau de interes īn raport cu obiectivele urmarite de cei ce i-au votat, ori pentru eventualul conflict de interese īn care s-au gasit daca au avut alte convingeri, īn cele doua posturi ocupate. De asemenea, si nu īn ultimul rānd, pentru lipsa de responsabilitate civica fata de protectia fondului piscicol national!

Daca ne gāndim si la greselile similar comise cu ocazia votarii Legii armelor de foc si a munitiilor - nr. 295/2004 - ni s-ar parea onorant un astfel de gest!


Ordinul nr. 1134 din 28. 10. 2 ...

2|40
Ordinul nr. 1134 din 28. 10. 2005, privind accesul la resursele acvatice vii
MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR SI DEZVOLTARII RURALE ORDIN Nr. 1134 din 28. 10. 2005 privind accesul la resursele acvatice vii in vederea practicarii pescuitului Ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale – in baza : - referatului de aprobare nr.2259/ 20.10.2005, - prevederi ...
citeste ->  

Ordin privind prohibitia pescu ...

3|40
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2005
MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR SI DEZVOLTARII RURALE Nr. 269 din 1 aprilie 2005 Nr. 178 din 23 martie 2005 O R D I N privind prohibitia pescuitului in anul 2005 Avānd in vedere prevederile art. 3825 din Legea nr. 192/2001 privind resursele a ...
citeste ->  

Arhiva Articole